![]() |
|
Cautare
|
Din nou proteste pe platforma combinatului chimic de la Făgăraş80 din cei 169 de salariaţi de la compania cu capital majoritar de stat "Nitroexploziv" Făgăraş refuză să continue activitatea şi au protestat luni în incintă.Liderul sindical al salariatilor de la Nitramonia Fagaras, Lucian Cupu a declarat, pentru Radio Targu Mures, că nemulţumirile angajaţilor sunt legate de întârzierea plăţii salariilor, dar şi de siguranţa la locul de muncă, de nerespectarea condiţiilor minime de securitate a instalaţiilor şi depozitelor cu risc crescut pe care le supraveghează şi acuză dezinteresul AVAS pentru finanţarea unui dispozitiv eficient de pază. Siguranţa instalaţiilor nu este garantată deoarece lipseşte agentul termic iar nitroglicerina trebuie menţinută la minimum 13 grade Celsius. Deja noaptea sunt temperaturi sub acest prag minim de siguranţă şi există riscul ca nitroglicerina să congeleze şi la orice stimul să producă deflagraţii, după cum atenţionează sindicaliştii. Şi Cartel Alfa s-a raliat solicitărilor sindicaliştilor de la Nitramonia şi cere realizarea de urgenţă a unei anchete privind explozia de vinerea trecută şi o întâlnire cu conducerea AVAS pentru a găsi soluţii rapide pentru siguranţa instalaţiilor, paza acestora şi plata salariilor restante. Preşedintele AVAS, Teodor Atanasiu şi prefectul judeţului Braşov, Adriana Donţu, au hotărât luni ca AVAS să finanţeze paza pe platforma Nitramonia. Până la data la care va fi selectat lichidatorul platformei făgărăşene, Poliţia şi Jandarmeria vor menţine patrulele încă 20 de zile. Corina Fontu, Vlad Amariei (surse: Mediafax, Rador) Şeful Clinicii de Cardiologie din Tg.Mureş, Benedek Imre, acuză din nou conducerea spitalului judeţean de dezorganizareCardiologul mureşean spune că de la numirea noii conduceri a Spitalului Judeţean, clinica pe care o conduce continuă să fie subfinanţată, motiv pentru care pacienţii săi mor „ca muştele”!Mortalitatea pacienţilor săi, spune Benedek, a crescut de la 2,3% în 2005 la 12% în acest an, iar până la finele anului este posibil să ajungă chiar la 20%. Şeful Clinicii de Cardiologie reclamă birocraţia din spital şi spune că este nevoit uneori să refolosească dispozitive medicale de unică folosinţă din cauza numărului lor limitat . Conducerea Spitalului Judeţean din Tg Mureş dezminte declaraţiile dr Benedek şi spune că banii destinaţi tuturor clinicilor sunt limitaţi însă există dispozitivele necesare Clinicii de Cardiologie, numai că acestea trebuie solicitate. Directorul Spitalului Clinic Judeţean, dr Lucian Băilă contrazice şi afirmaţia lui Benedek privind numărul mare de decese din Clinica de Cardiologie. Potrivit datelor oficiale de la Departamentul de Statistică, mortalitatea din primul semestru al acestui an a fost doar de 1,22% şi nu de 12%, lucru care dacă ar fi adevărat ar fi foarte grav şi ar duce la închiderea clinicii. Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, mortalitatea privind bolile cardiovasculare este la români de 700 la suta de mii de locuitori, spre deosebire de ţările învecinate unde procentul este mult mai mic. Principala cauză de deces în România o constituie tot aceste afecţiuni, în proporţie de 60% din totalul deceselor. Una din explicaţii ar fi şi lipsa aparaturii medicale de specialitate, cum este, de exemplu, angiograful. În ţara noastră sunt doar 11 astfel de aparate, ceea ce înseamnă un sfert din necesar. În Tg Mureş şi la Cluj Napoca sunt câte două angiografe, la Timişoara şi Iaşi sunt câte unul iar la Bucureşti - cinci. Şeful Clinicii de Cardiologie din Tg Mureş, Dr Benedek Imre spune că la Congresul Internaţional de Cardiologie, care a avut loc de curând în ţara noastră, şefii organizaţiilor internaţionale din domeniu erau extrem de îngrijoraţi de situaţia din ţara noastră. Prin urmare, l-au mandatat pe Dr Benedek să organizeze o întâlnire între reprezentanţii Societăţii Europene de Cardiologie şi politicienii români pentru a se lua măsuri concrete de reducere a mortalităţii din cauza bolilor cardiovasculare. Cristina Bulbescu Situaţie tensionată în comuna Vâlcele, judetul Covasna, din cauza rromilor din satul aparţinător Araci care au devastat culturile agricolePrimarul comunei, Dumitru Marinescu a declarat că proprietarii terenurilor agricol nu au mai putut aduna în această toamnă aproape nimic pentru că le-au luat-o înainte rromii, care au furat aproape toată recolta de pe câmp.Primarul a declarat luni, în cadrul unei întâlniri cu conducerea Consiliului Judeţean Covasna, că se teme ca lucrurile să nu degenereze într-un conflict interetnic, deoarece comportamentul membrilor comunităţii de romi, care reprezintă aproape 70% din totalul cetăţenilor comunei, este de-a dreptul scandalos. Oamenii fură pentru că nu au din ce trăi şi nu au frică de nimeni şi de nimic, a spus Dumitru Marinescu, adăugând că rromii îndrăznesc să rupă procesele verbale de contravenţie în faţa poliţiştilor, iar pe cei care încearcă să-i pună la punct îi ameninţă. Primarul susţine că şi el a fost ameninţat de rromi, care i-au spus că îi vor sparge ferestrele la casă, iar în vară i-au incendiat un hectar şi jumătate de teren însămâmţat cu grâu. Mara Deleanu Şi animalele sălbatice fac ravagii în satele covăsnenePrimarii mai multor comune din judeţul Covasna, printre care Dobârlău, Zagon şi Micfalău, s-au plâns luni conducerii Consiliului Judeţean de faptul că urşii şi mistreţii terorizează locuitorii acestor aşezări, distrugându-le culturile agricole şi răpindu-le animalele domestice din gospodării.Primarul comunei Dobârlău, Vasile Maxim a declarat că de la începutul acestui an a primit mai mult de 70 de plângeri din partea cetăţenilor, iar primarul din Micfalău susţine că urşii au atacat de două ori un păstor şi au furat recent 14 oi de la o stână. La Zagon, spunea primarul Kiss Jozsef, urşii au intrat şi în gospodăriile oamenilor şi le-au furat animale din coteţe. Primarii au cerut conducerii Consiliului Judeţean Covasna să facă intervenţii ferme pe lângă Guvern pentru a mări cota de împuşcare a animalelor sălbatice care produc stricăciuni, arătând că această situaţie persiată de mai bine de 9 ani şi nimeni nu ia măsuri pentru a-i pune capăt. Mara Deleanu Hala de lactate din cadrul Pieţei Cuza Vodă din Tg Mureş a fost închisă temporar de inspectorii sanitari!Sâmbătă şi duminică, o echipă de inspectori din cadrul ASP Mureş a efectuat un control de rutină în cele mai importante pieţe agroalimentare din Tg Mureş, respectiv Cuza Vodă, Dâmbu şi Diamant.Singura fără probleme a fost Piaţa Diamant. În celelalte două, în schimb, situaţia era dezastruoasă, din punct de vedere igienico-sanitar. Prin urmare, inspectorii sanitari au luat măsura suspedrării temporare a halei de lactate din Pieţa Cuza Vodă şi au amendat Administraţia Pieţelor cu suma de 5.400 de lei pentru deficienţele constatate. Inspectorii sanitari mureşeni spun că aceste controale sunt doar începutul iar în perioada imediat următoare mai multe echipe de inspectori vor lua la puricat toate pieţele din oraş. Pentru încălcări repetate de igienă se poate lua chiar şi măsura închiderii definitive a pieţelor găsite cu probleme. Ultimele controale au fost făcute în primăvara acestui an când au fost închise două dintre pieţele din Reghin. Nici una dintre acestea nu a mai fost redeschisă deoarece nu îndeplineau condiţiile igienice impuse de lege. Cristina Bulbescu Sătenii din patru comune mureşene pot primi de la anul până la 200 de euro pe hectar dacă îndeplinesc normele cerute de Uniunea EuropeanăEste vorba despre locuitorii din Defileul Mureşului, zonă care de câteva zile a intrat în categoria ariilor protejate la nivel european.Intră aici patru comune, Deda, Răstoliţa, Lunca Bradului şi Sânceni. Potrivit reprezentanţilor Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş fermierii din acestă zonă vor putea accesa de la anul fonduri europene, care le-ar putea aduce un venit anual de până la 200 de euro pe hectar. Un ajutor similar îl primesc încă de anul trecut mureşenii din zona Sighişoarei pentru că sunt incluşi în aria protejată la nivel european, Natura 2000. Parcul Natural Defileul Mureşului va permite şi redeschiderea celor două cariere de piatră tradiţionale din zona Sânceni, închise până acum de cei de la mediu. Din cauza încadrării zonei în arie protejată la nivel european în Defileul Mureşului va fi interzis pescuitul pe traseul Sălard, Androneasa şi Răstoliţa. Reguli mai restrictive vor fi şi în ceea ce priveşte exploatarea forestieră, ce va fi atent supravegheată de cel puţin 6 paznici, numiţi rangeri. Coralia Matea Veşti proaste pentru producătorii de vin!De anul acesta este interzisă folosirea drojdiei de vin la producerea alcoolului iar cine nu va ţine cont de asta se va trezi cu sechestru pe butoaiele cu licoare bahică.O recentă normă în domeniu, aliniată regulilor Uniunii Europene specifică eliminarea drojdiei de vin în condiţii de securitate şi nicidecum folosirea ei pentru producerea alcoolului aşa cum se face acum. Noile reguli prevăd şi o evidenţă exactă a resturilor rezultate în urma procesării strugurilor pentru vin. Aşa numita tescovină va trebui inventariată şi eliminată la rândul ei în condiţii speciale. Acest lucru nu-i va pune la prea multă cheltuială pe producătorii de vin,spun specialiştii,doar că ţinerea unei evidenţe exacte va face ca viticultorii să nu mai înmulţeacă vinul cu diferite substaneţe. Noile reguli prevăd şi sancţiuni dure: uderea de la finanţare pentru cel puţin două campanii viticole precum şi punerea de sechestru pe marfă. În judeţul Mureş,sunt în vizor doi mari producători de vin dar şi cei care procesează până la o mie de litri de licoare bahică. Inspectorii mureşeni susţin că vor începe controalele chiar din acestă campanie viticolă ca să vadă dacă noile reguili se respectă sau nu. Coralia Matea Aproximativ 100 de istorici, profesori, arhivari, sociologi sau preoţi participă luni şi marţi la Miercurea Ciuc, la cea de-a 13-a ediţie a Sesiunii nationale de comunicari stiintificeTema sesiunii este Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultura si civilizatie.Lucrările vor începe la ora 16.00, la Centrul Eparhial al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei si Harghitei din Miercurea-Ciuc şi vor fi moderate de episcopiul Ioan Selejan. Marţi, vor avea loc dezbateri pe patru secţiuni, respectiv istorie laica, istorie bisericeasca, etnografie - sociologie si arhivistica. Lucrările se vor desfăşura atât la Centrul Eparhial cât şi la Muzeul Oltului si Muresului Superior, Centrul Cultural „Miron Cristea”, Colegiul Naţional „Octavian Goga” si Directia Judeteană Harghita a Arhivelor Nationale. Programul mai include prezentări şi lansări de carte, vizionarea unui film documentar dar şi vernisarea unei expoziţii. Ioana Dima Alegeţi altă dată din arhivă:Ultimele stiri: |
||||||||||||||||||||||